luni, 2 mai 2016

Conștiința libertății


MOTTO: „Un om nehotărât ajunge la fiecare pas pe pragul unei alternative, adică în situația de a vedea că este într-adevăr o ființă liberă. Un om hotărât este scutit de acest neajuns.”- L. Blaga

Când este o ființă într-adevăr liberă? Aspirația spre „liberul arbitru” este dorința de a-ți asuma existența, răspunderea ultimă pentru acțiunile tale, eliberându-l astfel pe Dumnezeu de această povară. Totul se rezumă la tine și la deciziile tale. Această concepție antropocentrică îl face pe om „nehotărât”. „Nehotărâtul” se indentifică cu principiul „causa sui”, ceea ce înseamna că încerci să te scoți singur din nemărginirea neantului, aruncându-te în existență. Existența ta, a universului tău interior, conform teoriei holografice, influențează Universul întreg. Astfel, Întregul devine și el „nehotărât”, acordându-i bietului muritor alternative. Curajul omului de a se crede mai presus, de a explica evenimentele universale în lumina propriei existențe, va fi totdeauna contracarat de evenimente neînțelese de mintea umană. Jean-Paul Sartre spunea că „omul este condamnat la libertate”. Folosea acest cuvânt dur, „condamnat”, deoarece „omul nu s-a creat pe el însuși și totuși este liber”. Omul, odată aruncat în lume, este raspunzător pentru ceea ce face. El câștigă la loteria Universului un înveliș pentru suflet, un trup de lut, având permisiunea de a alege cum să își petreacă timpul până la putrezire.
Ceea ce nu trebuie să uităm este că  „singurul lucru care nu respectă legea majorității este conștiința unei persoane”. Avem libertatea de a alege ce să susținem. Supraomul sau divinitatea? Libertatea constă și în șansa de a crede în ceea ce te regăsești. Dumnezeu i-a dat omului rațiune.  Din perspectivă religioasă oamenii hotărâți sunt cei care au ales calea credinței, explicând universul interior și exterior cu ajutorul docmelor, indentificându-l pe Dumnezeu atât în sine, cât și în materie. Astfel, îndeplinindu-se funcția ritualică, credința îi oferă o cale sigură, cea a mântuirii. Din perspectiva bisericii, alegerea, îndoiala, este doar un test în descoperirea dumnezeirii interioare. Orice încercare ar apărea în viață, credinciosul se întoarce către Dumnezeu, iar drumul redevine vizibil. Astfel, „nehotărâții” sunt doar rătăciții Domnului, care sunt primiți înapoi în Cetatea Sfântă, chiar dacă sămânța credinței a fost plantată mai târziu.
Ce alegi să crezi? Ești cu adevărat o ființă liberă, alege cu ce te intentifici!